Milimetri în Dobrogea - sau Vanătorii de Fluturi III
Am plecat iar prin Dobrogea, sa fac 2-3 fluturi, iar asta s-a transformat intr-un slalom printre fulgere, la propriu. Am vazut ptr. prima data cum locul unde fulgerul loveste solul, sare in aer, intr-o explozie de lumina. Cu cateva minute inainte priveam prin obiectiv niste vietati de cativa milimetri si ma simteam mare, puternic. Dupa impactul fulgerului s-a schimbat lumea iar eu ma simteam minuscul, neputincios, incapabil sa mai articulez ceva. Inca o lectie pe Planeta Dobrogea! Recunosc, nu am mai avut curajul sa scot trepiedul ptr. a fotografia si fulgerele, ma ghenuiam ici colo, sa nu ies in evidenta in fata Mamei Natura (Mama Gaia). Trepiedul este din carbon, un veritabil paratraznet.
Dar sa incep povestea cu ceea ce cautam de fapt. Frumusetea Dobrogei nu consta numai in muntii si vaile ei,
sau in canalele Deltei,
sau dealurile cu cate un lac in varf;
sau in dealurile fara lac in varf:
sau in rosul special al soarelui;
ori in ceata vechilor codrii pierduti;
Nu, frumusetea ei este uneori sub picioarele tale, iar daca ai timp sa te asezi in genunchi, privirea ta va surprinde micile nestemate, uneori atat de mici, ca si o floare de musetel pare gigantica, atunci cand vedem Anthaxia bicolor (multumesc lui Cosmin Manci ptr. corectie):
Anthaxia fulgurans:
sau Agapanthia villosoviridescens:
sau Adscita mannii:
sau Musca scorpion:
sau acest micut paianjen care se chinuie cu o musca;
sau aceste plosnite superb colorate:
ori o mica molie alba:
Nici lumea asta nu este lipsita de drame, de vanatori si vanat, de bine si de rau. de harnici si paraziti:
de frumosi si urati, intr-o transformare perpetua.
Sa incep cu unul dintre cei mai comuni fluturi - Plebejus sp.
ptr. a va arata apoi Pyrgus malvae:
Aporia crataegi:
Scolitantides orion:
Si inchei cu Parnassius mnemosyne:
Toata aceasta avere este la picioarele noastre, iar privind aceasta imagine mi-am ramintit o veche poveste a indienilor Chayene:
"Un baietel, speriat de tunetele din cer il intreaba pe bunicul sau, inteleptul tribului, ce se intampla dincolo de nori, in cer. Bunicul raspunde: In cer traiesc doi lupi mari, unul alb si unul negru, care au forte egale, reprezinta binele si raul si se lupta intre ei de la inceputurile lumii. Baiatul intreaba: Si care dintre ei va invinge?
Bunicul: Cel pe care-l vei hrăni, copilule, cel pe care-l vei hrăni!
Adaug cateva cadre pe care le-am prelucrat intre timp:
Chrysomelid:
Cantharis sp:
Agapanthia villosoviridescens:
Panorpa sp.
Blaps sp:
Plebejus sp.
Iar ptr. cei interesati, au inflorit Bujorii!
Superbe imagini. Felicitari!
RăspundețiȘtergereMulțumim pentru pentru tot.
RăspundețiȘtergerePostările acestea sunt adevărate lecții de entomologie (studiul insectelor),ornitologie (păsările), de geografie,de viață în general, povești cu și despre frumos.
Minunată pilda indienilor. Ei sunt foarte conectați cu natura, fac parte integrantă din ea, o înțeleg, o respectă, ei (și eu) consideră că Natura = Dumnezeu (sau cum vrem să numim divinitatea).
Da, la picioarele noastre este o altă lume.Una minusculă, dar la fel de frumoasă sau urâtă, bună sau rea ca a noastră.Totul e să vrei să te apleci ca s-o privești. Majoritatea dintre noi nu facem asta. Mulțumim că o faci tu pentru noi,că o ridici la nivelul ochilor noștri care se bucură și se încântă cu aceste imagini superbe.
E.
ultimele poze par cu acelasi fluturas care se plimba, se distreaza. chiar daca va descoperi ca e efemerida, tot se va putea lauda ca a avut o viata plina.
RăspundețiȘtergere